Viata ca stewardesa

Vocația de Stewardesă – profesionalism sau mediocritate?!

Vocația de Stewardesă – profesionalism sau mediocritate?!

Articol de Ramona Corbu

Dragi cititori și cititoare ai blogului, bine v-am regăsit în această atmosferă vivaldiană de primăvară a lunii martie. Sunt convinsă că multe dintre voi miros deja parfumul florilor printre nori şi admiră cu bucurie răsăritul sau asfințitul ,,zeului soare”. Cine știe prin ce țară sau din ce aeroport ne transmiteți salutări și miros de cafea într-o zi specială ca aceasta, de 8 Martie. Cu această ocazie vă transmite și echipa noastră toate gândurile bune și vă propun să discutăm despre educație, feminitate și profesionalism. Da, consider că este foarte important să tratăm acest subiect ca pe o trăsătură de caracter, mai ales pentru tânăra generație de stewardese, dar mai ales pentru cele care vor sau își doresc să fie de 10. Cotidianul vremurilor și contextul social în care trăim ne supune de cele mai multe ori unei presiuni anormale, dar mai ales unui mediu toxic-periculos fără a avea vreo legătură cu eticheta ,,dangerous good”. Acest fenomen se numește răutate, prostie sau lipsă de educație, umanitate.

Care credeți ca era principala cauză?

În ultima perioadă de timp am interacționat cu diferite persoane (colege, prietene stewardese în devenire sau deja veterane) în diferite contexte: interviu de angajare sau cursuri de specialitate. Mi-au semnalat un fenomen și o stare ciudată de răutate pe care au întâlnit-o la bordul aeronavei printre colegii aviatori. Recunosc, m-am întristat când am aflat poveștile lor, stresul la care au fost supuse sau de ce nu vor să mai lucreze pentru X sau Y companie. Factorul uman, educațional e de vina, un factor foarte important cu atât mai mult în aviație, unde este nevoie de o muncă susținută în echipă, de colegialitate, de bunătate, sinceritate. Toate acestea contribuie la un mediu și o ambianță pozitiva pentru a performa în fiecare zi responsabil, de la înălțime.

De ce pentru alții e altfel?

Ei bine, din lipsa de profesionalism ar spune unii sau din ignoranță. Am avut parte de câteva zile, asemenea altor colege, de o aventura la un interviu pe care l-am susținut cu o companie aeriană din România. Nu o să ii dau numele din politețe. Oricum, cert este că doar numele firmei este nou, în rest politica este tipic românească, ipocrizia tipică. Nu ai cum să pătrunzi acolo dacă nu cunoști pe cineva sau dacă nu ai ani buni în spate de experiență. Că de, bobocii sunt intruși, iar cei bătrâni nu tolerează tinerețea, entuziasmul. Recrutoarea a fost mai mult decât zeflemistă, cu un grad de nesimțire încât te întrebai cum de lucrează acolo și cine o ține. Am aflat între timp. Nimic nu i-a convenit: nici pronunția (desi am lucrat o bună perioadă in Anglia si am 2 ani de zbor in Germania ). Nu a văzut nici capacitatea de muncă, dar nici competența. Nu o interesa esența, doar țipa, nu era focusată să te descopere ca om, ci doar să te intimideze. Din păcate sunt mulți oameni de acest gen care nu au un caracter potrivit pentru această meserie. Acest job a fost mereu la înălțime, iar acum este cangrenat de această atitudine de mahala. In acea zi mi-am luat adio de la ideea de a fi stewardesă în țara mea. Nu se poate, nu pot să tolerez atâta răutate sau cum vreți voi să o numiți. Aviația nu înseamnă așa ceva. Voi merge acolo unde voi avea șanse egale, dreptul de a fi respectată și de a zbura cu drag la înălțime.

De ce ne stresăm unii pe alții și ne facem viața imposibilă, mai ales atunci când rezultatul muncii noastre trebuie să fie siguranța pasagerilor și viața atâtor oameni?

Oare oamenii aviației nu înțeleg că există loc în avioane pentru toată concurența și că, mai întâi de cunoștințele tehnice, diferența o face educația și bunul simț, grija față de cel de lângă tine indiferent  ce îți este, coleg sau pasager?! Oare cei care aspiră la aviație și-au schimbat valorile sau au uitat conduita importanței acestei vocații? Am spus și repet: aviația înseamnă mai întâi de toate caracter, verticalitate, seriozitate. Știu că mulți sau multe nu au ce căuta în această lume fascinantă pentru că nu o respectă, nu o înțeleg. Oriunde îi întâlnești, ei nu fac altceva decât să taie aripile acelora care vor să zboare, distrug vise și generează lacrimi. Pentru aceste probleme de ordin socio-uman singura soluție este să crezi că ai și că îți vei câștiga un loc printre aviatorii cu caracter, să dai de recrutori de excepție și să alegi o companie unde valoarea este mai importantă decât aparența. Succesul, reușita sunt rezultatul unei munci asidue, dar și oportunitatea de a colabora cu profesioniști, oameni care, într-adevăr, mai întâi de statut, diplomă sau experiență, iubesc aviația. Sunt companii care își aleg însoțitorii de bord pe baza unor criterii foarte riguroase, dar cel mai important este faptul că nu au ignorat ceea ce este foarte important: testele de personalitate. Pe baza acestor teste recrutorii anticipează personalitatea, caracterul oamenilor pe care îi vor avea în echipă și naturalețea unui zâmbet educat, liber și plin de candoare.

Proiectul nostru are menirea să formeze și să încurajeze prin trainer-ul Nicoleta Gherman și echipa de  colaboratori, generații de aviatori competenți, atât din punct de vedere informațional, dar mai ales prin puterea exemplului.

Noi creăm NG crew, the New Generation verticală, demnă și plină de încredere într-un viitor liniștit, un mediu de lucru pozitiv și o stare de bine generală, în deplină normalitate. Vă încurajăm și vă susținem din toate punctele de vedere să zburați cu demnitate, să faceți ceea ce vă place la un standard de 10, îndeplinim vise și oferim aripi acelora care vor să zboare frumos. Portanță și ambianță armonioasă dorim celor care trăiesc cu sufletul printre nori, cer senin și o primăvară Albastră, înmiresmată!