“La botez, nasa mi-a urat sa fiu stewardesa” – Diana,
fosta cursanta
Am simtit-o la curs pe Andreea Diana ca fiind o persoana blanda și iubitoare, dar care la cei 25 de ani ai ei poate sa fie extrem de serioasa si puternica atunci cand este cazul. La scurt timp dupa terminarea cursului nostru de pregatire pentru interviu i-am facilitat angajarea la compania Dan Air, unde lucreaza si in prezent ca stewardesa.
Cum de te-ai decis sa fii însoțitor de bord?
Este o poveste interesantă: la botez, nașa mea mi-a urat să fiu stewardesă, să văd lumea, să fiu mereu aranjată și să învăț cât mai multe lucruri din tot ceea ce mă înconjoară. Nu am luat acest lucru în considerare după ce am terminat liceul, însă mi se tot amintea de urarea nașei. Am terminat facultatea de drept, am devenit manager de transport, însă simteam ca ceva îmi lipsește. Prinsesem gustul călătoriilor încă de mică, iar acest lucru se dezvoltase tot mai mult in ultimii ani. A venit pandemia și stând acasă, lucrând de la birou am văzut un anunț pe internet cu o școală de însoțitori de bord. Am simțit ca acela este momentul în care trebuie să fac o schimbare.
Ce te recomanda pentru acest job?
Sunt o persoană optimistă, mereu cu zâmbetul pe buze, încerc să văd părțile pozitive și să iau chiar și din rău ceva bun. Sunt deschisă către nou, sunt curioasă și gata să înfrunt provocările ce vin. Îmi place să ajut și să întind o mână de ajutor atunci când este nevoie. Ma adaptez usor în funcție de situație și uneori în funcție de persoană.
Ce ai facut in pandemie, ai continuat pregatirea pentru aceasta meserie?
Pandemia nu m-a demoralizat, deși pentru mulți a fost ca un declin. Pentru mine a fost un nou început din mai multe puncte de vedere. În ceea ce privește latura profesională, am îndrăznit să ader la ceea ce a fost mai de mult un vis. Am urmat școala pentru însoțitori de bord, am luat examenele la Autoritate de Aviatie Civila, însă nu am urmat această meserie imediat. Am început să lucrez cumva tot în domeniu, dar pe o alta latura, aceea de agent de check-in. Timp de un an am învățat și exercitat această meserie la doua dintre cele mai mari companii de pe piață și nu îmi pare deloc rău, deoarece pot spune acum că pot face o comparație între cei care lucrează “în aer”, dar și munca celor de pe sol. Am învățat o multitudine de lucruri, cum să lucrezi cu omul, deoarece comunicarea este foarte importantă. Am mai invatat cum poți rezolva probleme rapid și eficient, căci în acest domeniu totul este imprevizibil si am dobândit rezistență la stres și oboseală.
Deși îmi plăcea ceea ce făceam, dorința mea rămăsese să ajung stewardesă. O fostă colega îmi împărtășa dorința, a urmat cursul de perfecționare al Nicoletei Gherman și avea numai cuvinte de laudă. Atunci am decis că este momentul să-i urmez sfatul și cu ajutorul doamnei Nicoleta, prin susținerea, sfaturile și ajutorul dat de dânsa am ajuns astăzi aici.
Cum ti s-au parut interviurile la care ai participat in aviatie?
In funcție de companie si tipul de post, interviurile sunt diferite. Acestea pot fi fizice, dar și online. Am dat peste ambele variante, unele au fost mai dificile, altele au fost mai ușoare. De la unele am plecat încrezătoare, iar altele m-au descurajat. Partea frumoasa e ca întâlnești oameni pasionați ca și tine, afli informații utile și uneori chiar poți lega prietenii.
Cum este viata ta, acum ca ai devenit stewardesa?
Am avut zboruri atât în țară, la Iași, Sibiu, Craiova, Cluj, Suceava, cât și în afara țării. Am zburat in destinatiile turistice din Dubai si Antalya, iar apoi am avut privilegiul sa am baze de zbor pe Abu Dhabi si Amsterdam. Asadar, viața mea s-a schimbat mult: în primul rând că fac ceea ce îmi place, în al doilea rând m-am maturizat și am învățat o mulțime de lucruri despre aviație, oameni, sarcini, responsabilități. Cred că aceasta meserie te disciplinează, maturizează și îți oferă o altă perspectivă, mai ales dacă ai ocazia să ieși și în afara avionului. Foarte important este bagajul cultural pe care îl dobândești, te obișnuiești și cu un alt stil de viață pe care nu oricine are posibilitatea să îl trăiască.
Un sfat pentru cei incepatori in acest domeniu….
Dacă își doresc asta cu adevărat, să nu renunțe oricât de greu ar părea. Măcar să încerce și apoi să aibă sentimentul că nu au esuat, ci au încercat. Nu este ușor si nici pentru mine nu a fost, deoarece nu sunt foarte înaltă, iar anumite persoane mă descurajau. Când ai un vis, indiferent câta lume îți spune ca este imposibil sau că nu poți, să nu asculți! Orice este posibil, chiar și imposibilul. Totul o să merite, iar limita este cerul!